Sfaturi pentru mecanică (auto) în ceea ce priveşte mecanismul de distribuţie.

În ceea ce priveşte mecanismul de distribuţie, zgomotele apar mai ales când jocul dintre supapă şi culbutor capătă valori mari iar contactul de deschidere a supapelor se face cu şocuri. Bătaia de distribuţie este perceptibilă în zona superioară a chiuloasei, în general la orice turaţie, dar mai intens la turaţii mijlocii şi mici.
Zgomotele produse de lanţul de distribuţie, ca urmare a uzurii sale sau a defectării mecanismului de întindere, ca şi cele produse de uzura pinioanelor de distribuţie, se aud la partea din faţă a motorului, în aşa numitul carter al distribuţiei.
Diagnosticarea acustică prin analiza electronică a zgomotelor este un procedeu comod şi exact, dar necesită o aparatură costisitoare şi personal calificat. Ea se poate extinde şi la diagnosticarea instalaţiei de alimentare a motorului DIESEL şi a transmisiei.
Esenţa procedeului constă în analiza zgomotului pe care-l emit două piese atunci când iau contact violent una cu cealaltă. De pildă, când gazele produse prin ardere apasă asupra pistonului, componenta laterală a forţei de presiune aplică pistonul radial, iar după consumarea jocului dintre piston şi cilindru contactul dintre aceste două piese are loc cu un şoc însoţit de un zgomot. Când o supapă se închide, contactul cu sediul este însoţit şi el de un zgomot specific, la fel ca şi aplicarea fusurilor (paliere, debielă sau ale bolţului) în lagărele respective.
Fiecare dintre aceste zgomote poate să fie identificat după doi parametri caracteristici: faza şi fregvenţa. Faza este determinată de faptul că un zgomot se produce într-un moment bine-precizat pe ciclul funcţional al motorului. În exemplul citat, pistonul se aplică pe cilindru violent la începutul arderii; supapele iau contact cu sediile numai după depăşirea punctelor moarte cu întârzieri unghiulare cunoscute etc. Prin urmare faza permite să se localizeze zgomotul în timp.
Pe de altă parte, piesele supuse jocurilor vibrează cu fregvenţe proprii specifice dimensiunilor lor şi materialului din care sunt construite. Deci chiar dacă două perechi de piese emit zgomote în acelaşi timp, ele pot fi individualizate după fregvenţele emise. De aceea, un compex de diagnosticare acustică are în compunerea sa, în primul rând, un selector de fază, capabil să indice momentul în care se produce un zgomot oarecare în raport cu un punct de referinţă al ciclului (producerea scânteii electrice, a injecţiei, deschiderea supapei de evacuare, etc.), moment în care aparatul este pus în funcţiune. O a adoua parte a aparatului o constituie blocul selector de fregvenţă care nu este altceva decât un amplificator de joasă fregvenţă prevăzut cu un set de filtre. El este astfel construit, încât permite trecerea unei game foarte restrânse de frecvenţe preselectate. Gamele depind de fregvenţele specifice ale diferitelor zgomote; astfel, lagărele emit sunete cu frecvenţe cuprinse între 300-500 Hz, supapele 800-1500 Hz, etc., frecvenţa exactă depinzând de motorul respectiv. Semnalele primare sunt culese din diferite locuri ale structurii motorului cu ajutorul unor traductoare de cuarţ.
Vibrosemnalul prelucrat în selectorul de fază şi în cel de fregvenţă este aplicat în amplificatorul de deflecţie verticală al unui oscilograf. Baza de timp pentru desfăşurarea diagramei poate fi chiar aceea folosită la diagnosticarea sistemului de aprindere, astfel încât ca rezultat se va obţine pe ecran o diagramă de reprezentare a vibraţiei perechii de piese cercetate.

Anunțuri

Despre Cristi M.

About me ? Nothing special. If you want to find something please visit my blog.
Acest articol a fost publicat în Articles. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s